joi, 27 martie 2014

CALIFICAREA VA FI LA GIURGIU

    
      Ce am văzut aseară pe Ilie Oană m-a convins că Petrolul nu va ieși curând din conul de umbră în care a fost afundat. N-am să reiau argumentația cu privire la această stare de fapt, ea este deja prezentată în postările anterioare, dar am să spun ce am văzut în primul meci al semifinalei Cupei României.

      În primul rând am văzut 14 mii de oameni, care și-au unit vocile, inimile și pasiunea cu un singur scop, acela de a-și conduce echipa spre victorie. Din primul până-n ultimul minut, din tribuna a 2-a, am  strigat, am cântat și am sperat alături de ei în victorie. O victorie care însă nu a venit...

     Nu am marcat și nici nu am primit gol și asta pentru că meciul a fost închis, cu puține ocazii de poartă.

      Un cuplu de la care încă se așteaptă... victotrii    
     Petroliștii s-au așezat în obișnuitul, de acum, 4-2-3-1 dar au intrat greu în meci, iar cei de La Astra, cu un 4-1-4-1, s-au închis foarte bine. Ocazii serioase de poartă nu au fost.

     Teixeira, cel de la care se așteaptă mult la construcție și la pasa finală, este încă departe de zilele lui bune. Aseară, aproape toată repriza întâi a fost ca și inexistent pe teren, iar când s-a întâlnit cu obiectul jocului a pasat sau a centrat prost, s-a complicat în driblinguri inutile și nu a avut energia necesară să se desprindă în viteză de marcajul foarte strâns de care ”s-a bucurat”.  La urma urmei are 33 de ani...

     Tot în față, Albin, care altă dată ne scotea cu gol din seceta de victorii, acum a avut o singură apariție în 16-le advers dar, a tras cu sete... într-o brazdă de pământ, apoi s-a pierdut și el în marcajul celor de la Astra.

      Tamuz, ca un dulăpior scăpat de-a dura pe trepte, s-a rostogolit printre apărătorii oaspeți într-o încercare, doar de el înțeleasă, de a se demarca. În primele 45 de minute o singură pasă l-a găsit, e drept, atunci, în min 23, a șutat din marginea careului mare, dar... peste.

      În banda dreaptă, Priso, fără viteză și fără dribling la purtător, s-a agitat inutil și, de fiecare dată, a fost deposedat cu ușurință...

     Pe acest fundal Astra n-a stat pe gânduri și după 15 minuta a început să șarjeze spre poarta noastră, Yoda şi De Amorim au penetrat, de câteva ori, în viteză și cu dribling dincolo de jumătatea terenului și, cu pase inteligente, au încercat să-l pună în poziție de finalizare pe vârful lor, Yazalde.

     Geraldo nu a lăsat nimic să treacă, a oprit tot.      
     Nu au avut sorți de izbândă pentru că, la capitolul apărare, am stat bine. Cu Hoban și De Lucas închizători în fața lui Geraldo și Guilherme care s-au apărat și ei foarte bine, toate atacurile Astrei, unele pornite extrem de periculos, au fost dejucate și destrămate de zidul defensiv petrolist .

      Zero la zero la pauză, a cincea primă repriză, consecutivă, fără gol marcat de Lupi. Exasperant?!

      În primele 15 minute din a 2-a repriza ”se cântă” aceeași partitură. Răzvan înțelege că trebuie să mute ofensiv și în ultima jumătate de oră, Camara (în locul lui Tamuz), Walter (în locul lu De Lucas) și Zicu (în locul lui Priso) vor aduce ceva mai multă vigoare în atacul Lupilor.

      Camara este cel care ratează cea mai mare ocazie a meciului atunci când, în min. 67, la o bâlbâială în careu, de la 8 metri, cantral, șutează spre poartă, însă slab și Lung Jr apără.

       Meciul se terminat fără gol.  Încă un egal...

       Și totuși, atitudinea pozitivă a petroliștilor de la finalul meciului, dorința lor de a-și apropia victoria, îmi dă speranță pentru returul de la Giurgiu. De ce să-mi agăț speranțele dacă nu de eterna vorbă cum că... ”mingea e rotundă”  ?

       Fug la tribuna unu spre conferința de presă, proastă alegere. Băieții de la București, colegii din presă, mă privesc cu o superioritate te tipul ”bă, n-aveți valoare”...  și știu că se pregătesc să aducă, pe toate canalele posibile, noi osanale prea iubitei echipe a latifundiarului. Fac stânga-mprejur și înjur în gând, la rând, echipe menajate, patroni și decizii tâmpite, bașca toți banii murdari din lume.

       Ce bine ne-ar fi prins Younes...     

miercuri, 26 martie 2014

MI-E FRICĂ DE CALIGULA

   

     Speranța moare ultima, spune o vorba din popor care se potrivește și în cazul nostru de lupi bătrâni, care cunoaștem Petrolul de când eram cățelandri și intram doi pe-un bilet să vedem cum i-o dă printre picioare nea Dridea lui Voinescu.

     Dar ce se întâmplă la echipa lupilor în ultima vreme vine să ne strecoare furnicături reci de teamă pe șira spinării, de la ceafa zbârlită și până-n vârful cozii făcute măciucă.

     Deciziile catastrofale luate în iarnă au hrănit cele mai negre previziuni care, din păcate, acum se vede că se adeveresc.  Prin plecarea lui Contra, ieșirea din lot a lui Mutu, penibilele prestații ale lui Teixeira, Zicu sau a altor fotbaliști te fac să crezi că Petrolul este o echipă de duzină. Și, cu mare tristețe o spun, chiar a devenit, nu trebuie să-și înfoaie penele de ”savant” Don Mitică Dragomir că le știe el pe toate!

      În plus lotul pare total dezorientat și cu un moral din ce în ce mai prost, pe fondul unor declarații făcute foarte de timpuriu de antrenori, atât Contra cât și Răzvan, cum că șanse la titlu ar fi: zero.

      Mai mult, nici viitorul nu arată optimist. Acum da, e clar, adio luptă la campionat. Am și mari temeri în ceea ce înseamnă Cupa  începând de la dubla cu Astra ce-și are primul meci în această seară și am temeri și pentru păstrarea locului fruntaș în clasament. Pandurii, Vasluiul și Dinamo par dezmorțite, aleargă din ce în ce mai bine pe teren, ajung ușor la buturile adverse și, ceea ce e foarte important, o bagă des în ațe. Petrolul în ultimele 4 etape a dat doar 3 goluri și alea chinuite!

     Dar ce e cel mai grav e că nu cred nici în prestația de la anul. Sunt pre mulți jucători bătrâni, iată: Mutu are 35 de ani, Alves are 34 și Teixeira la fel, oare nu vor pune ei în sezonul viitor ghetele în cui? Foarte posibil. Apoi Walter, de Lucas, plus Albin,  nu vor pleca înapoi în Primera Division? Și asta pare probabil, mai ales că domnul Contra este deja acolo.
   
Steaua, pentru care e clar, s-au făcut jocurile, vinde și ea, dar pe bani buni și va cumpăra ieftin, din țară. Campania "Free Gigi” a atins în ultima vreme paroxismul, domnul Mitică o dă ca sigură, latifundiarul va ieși curând și va prelua afacerile clanului aflat în spatele gratiilor. Guilherme e încă în cărțile celor din Ghencea...

    Caligula a moștenit de la înaintașii săi un imperiu Roman bogat și prosper, dar prin risipă și lăcomie în foarte scurt timp era să-l ducă la pieire. La fel și domul Capră, a preluat, mai pe nimica, o echipă frumoasă care era gata să facă, pentru prima oară în istoria ei, eventul. Dar din lăcomie, în cârdășie cu alți băieți deștepți, și-a bătut joc de ea...

      Din păcate am mai văzut filmul ăsta, chiar aici la Ploiești și de aceea mi-e frică de Caligula...

luni, 17 martie 2014

CAMPIONATUL? SĂ I-O SPUNEȚI LUI MUTU!

  
    Haita lupilor a adulmecat starea nefericită și momentul de cumpănă a prea iubitei lor echipe și, ca la un semnal, s-au adunat cu miile duminică seara pe Ilie Oană. Meciul cu Astra (fostă Ploiești) s-a jucat cu casa închisă, peste 16 mii de suporteri au venit să împingă Petrolul spre victorie, dar nu a fost să fie...

     Meciul nu a început rău deși, noul antrenor al petroliștilor, Răzvan Lucescu, nu a avut cel mai bun unsprezece la dispoziție, i-au lipsit Albin (4 goluri în acest sezon) și Lucas, ambii suspendați, dar i-a avut titulari pe Mutu, Zicu și Teixeira (și el cu 4 goluri). La primul său meci pe banca găzarilor Răzvan și-a așezat jucătorii într-un 4-2-3-1, cu Toto Tamuz atacant împins, jucător ce urma să fie deservit cu mingii de deja menționata tripletă de mijlocași, poziționată în spatele său. La închidere au fost folosiți Hoban și Pires, iar linia de apărători a fost alcătuită din fundașii Alcenat, Gerson, Alves și Guilherme,  cu Pecanha - portar.
                     Mutu, cel mai bun de pe teren                       
     Cum zic, chiar în min. 2 mingea trece pe rând pe la cei trei mijlocași ofensivi deja numiți mai sus, iar Mutu o lovește ultimul cu capul și o trimite cu boltă spre poarta lui Astra unde însă Coman o reține, chiar de pe transversală. De aici însă lucrurile încep să ”scârțâie”. Geaba Mutu se zbate ca un leu în cușcă, Zicu începe să iasă din joc, greșește multe servicii, iar Teixeira pare prea îndrăgostit de minge, driblează excesiv și întârzie adesea pasa decisivă. Abia în min. 29, pe laterala de 16, pasa vine în careu la Toto dar, acest palid înlocuitor al lui Hamza, trage de la 9 m în fundașul din fața sa și nu iese decât un corner.

    Teixeria continuă să rateze centrările așa că toate fazele fixe sunt, pentru Petrolul, inutile. Nu și pentru Astra care, în min 42, din laterala careului mare trimite o centrare în gura porții lui Pecanha de unde prea agitatul Alcenat își bagă autogol! Se mai întâmplă...

    De la reluarea campionatului este a patra repriză întâi pe care petroliștii o fac ”varză”. E drept, nici echipa nu mai e ce-a fost în tur... Lipsa lui Boudjemaa și a lui Hamza e pe deplin resimțită.

    Cu toate acestea tribuna nu trădează. Cântecele sunt mai aprinse, iar mesajele scrise cu litere de-o șchiopă pe bannere sunt tot mai încurajatoare. Unul, foarte ironic, trimitea amatorii de sex oral la un anumit număr de telefon și la o anumită doamnă Prodan... ”Sanchi”, nici n-am auzit de ea!
   
             Faceți loc. Briliantul e șef în haita lupilor            
După pauză lupii par mai flămânzi și chiar dacă Răzvan face mutări tactice,  jocul rămâne tern și fragmentat. Pe de-o parte Petrolul își arată vârsta înaintată, jucătorii nu aleargă, nu desfac rapid jocul, sunt prea lenți dacă nu de-a dreptul statici, iar  de cealaltă parte, Astra se închide bine lucrând binișor și la glezne. Mai mult, toate fazele fixe de care beneficiază găzarii sunt irosite rând pe rând prin centrări trimise aiurea. Dar ulciorul cu faulturi tactice nu merge de multe ori la apa și, în min 72, un dribling cu preluare a lui Mutu este oprit prea dur de Laban care primește al doilea galben.


    Petrolul are acum om în plus pe teren, dar abia în min. 85 o pasă genială a lui Mutu îl lasă pe Priso (din min. 70 în locul lui Zicu) singur cu poarta goală! Execuția este însă eșuată lamentabil,  o ratare monumentală care aduce aminte de scărița de la penaltiul din sezonul trecut a lui Gicu Grozav...   Și pentru că veni vorba, atât Gicu cât și Bokila au fost în tribuna oficială la acest derbi. Aviz amatorilor de speculații la bursa repatrierilor...

   În min. 88 arbitrul Hațegan iese și el la Rampă, după mai multe decizii ambigue, refuză găzarilor un 11m clar la hențul din careu a lui Papp.


                   Încă un gol salvator marca Hoban !                 
   Mirosul de sânge agită tribunele care pe final au devenit frenetice. Împinși de suporteri, ăn al doisprezecelea ceas lupii cresc viteza jocului și, în prelungiri, ce nu a ieșit un meci întreg, reușește în min. 92: la fază fixă, Walter (de la pauză în locul lui Gerson) centrează în gura porții, apărarea Astrei se bâlbâie, iar Hoban, venit la linia porții, o bagă-n ațe. 1 la 1!

   Încă un egal pentru Petrolul și titlul pare a fi din ce în ce mai departe.

   Suntem cu toții parcă prinși într-un scenariu în care, deși ”parcați la brutărie”, nea Gigi și cu don MM sunt lăsați angelic și compensatoriu să mai ciupească, din trezoreria UEFA vreo 8 milioane de ”euroi”...

   Cei trei lupi fantastici ai meciului de duminică seara au fost Pecancha care a scos două șuturi grele, Hoban care a închis bine în zona defensivă și care a salvat echipa de la o ridicolă înfrângere și Mutu care a alergat, a pasat foarte bine, a șutat periculos și a venit cu folos și-n apărare. Mutu crește, Mutu are atitudine pozitivă, Mutu ne onorează!

     Corijenții au fost Zicu, absent în multe momente ale jocului și care s-a umplut de ridicol la execuția unei lovituri libere în prima repriză; Teixeira care a driblat inutil, a ținut mingea prea mult și a ratat toate centrările posibile și, cu voia haitei, Priso care a ratat nepermis cea mai clară ocazie de gol a campionatului!
   
   Meciul n-a fost unul ușor. Evenimentele care l-au precedat, de la plecarea pe nepusă masa a lui Contra și până la litigiul generat de impresari pe marginea transferului lui Hamza au avut darul să șubrezească moralul echipei, încrederea lor în conducerea clubului.
   Rezultatul nu ne lasă să apreciem în vreun fel acțiunile de antrenor ale lui Răzvan, dar ne lasă speranța că Petrolul nu va fi lăsat să se scufunde și că putem visa măcar la o nouă cupă! 

   Ale Petrolu, ale!  

luni, 10 martie 2014

CONTRA PETROLULUI

       
                  Sub Pietricica am tremurat degeaba. 
        De fapt de la reluarea campionatului am tot tremurat degeaba. Am trăit cu speranţa că în contextul împiedicării celor de la Astra şi a pierderii de viteză a celor din Ghencea, găzarii mei o să-i caftească pe nemţeni şi-o să salte pe locul doi, la 5 puncte de infatuatul lider stelist. Am nutrit degeaba, zeul fotbalului s-a pus contra.
       Ambiţiosul antrenor a avut cu totul alte planuri, şi-a aranjat muteşte şi bine merci plecarea la Getafe, unde  vezi doamne provocarea este mai mare... Să-mi fie cu iertare dar, care o fi scara mărimilor în ceea ce priveşte noţiunea de provocare, să câştigi un titlu în România în dauna Stelei şi a unui întreg sistem potrivnic performanţelor oneste sau să salvezi de la retrogradare  o echipă spaniolă de mâna a treia? Eu zic că atunci când e vorba de performanţă salvarea de la retrogradare e un fleac! Să fie clar, în sport, mai ales în fotbal, verbul "a salva" se conjugă la o distanţă de 15 locuri faţă de verbul "a câştiga"!
      Reţin cu întârziere, mea culpa, declaraţia  temperamentalului antrenor făcută în prima etapă după meciul de la Braşov, cum că Petrolul nu are nici o şansă la titlu şi că, nota bene, în România nu are rost să construieşti performanţe...
        În fapt ce se întâmplă la Petrolul frizează elementele diletantismului  şi ale hoţiei.
      În plin sezon, Petrolul, o echipă închegată şi cu un joc bun, arăta şanse reale să răstoarne ierarhiile, ba chiar să realizeze o performanţă unică în istoria clubului atât de iubit, anume eventul, cupa şi campionatul.
                      Cine va antrena Briliantul ?                    
        În atare situaţie şi un proprietar de tarabă din obor ştie că trebuie să-şi întărească echipa în locurile vulnerabile. Şi aşa şi părea să fie, aducerea lui Mutu venea să confere echipei experienţa, dorinţa de performanţă înaltă şi notorietatea de care aveam nevoie. Dar ce face onor conducerea, recte dumnealui domn' Capră?! Se ştie, îi vinde pe Boudjemaa, cel mai bun pasator din lot, mijlocaşul de construcţie care servea atacul cu mingii sclipitoare transformate în goluri şi pe Younes atacantul golgeter, preferatul tribunei, principalul marcator al echipei. Mutări catastrofale la care Contra nu numai că nu s-a opus dar a mai şi zis că are un lot valoros, că nimeni nu e de neînlocuit, bla-bla, bla-bla...

        Am văzut trei etape la rând câtă "dreptate" a avut... Echipa ciuntită şi îmbătrânită, fără mijlocaş la construcţie şi fără atacant veritabil, înoată pe teren, cară mingii de-a latul şi pasează exasperant înapoi, faultează prosteşte, joacă individualist şi fără orizont. Mutu pus atacant vine la jumate să-şi ia mingii, Teixeira o ameţeşte de unul singur, Sony face incursiuni finalizate cu centrări eşuate, iar Zicu completează un tablou decupat parcă din filmele cu... neputincioşi.
         Contemplând gafa managerială Contra îşi ia tălpăşiţa mişeleşte chiar înaintea importantei confruntări cu ASTRA şi tare mă tem că la vară, în cârdăşie cu Capră, va mai văduvi echipa de jucători valoroşi (Albin?)
      Aş mai reţine  în inventarul dezamăgirilor provocate de Cosmin Contra, două vinovate apropieri. Una faţă de naşu' Reghe şi d-na Prodan junior, un cuplu care se grăbeşte să pună labele pe locul lăsat liber de puşcăriaşii fotbalului şi una faţă de clanul infractorilor Becali ale căror poale le-a pupat îndelung în dauna Petrolului...
 Haita galben-albastră nu tace, nu uită şi nu se predă     
    Istoria clubului va reţine despre Contra că a adus o Cupă la Ploieşti pe schema unei echipe construite de Mulţescu şi Rednic, că a asistat la finală din tribune şi că mai apoi s-a dispensat cu incredibilă uşurinţă de jucătorii emblematici ai echipei...  În rest, tot răul să fie spre bine!
       Adio domnule Contra!
   Pentru mine Petrolul este drog, ca să parafrazez minunatul cântec al tribunelor şi, chiar dacă acum, înaintea meciului cu Astra, perspectiva e maro, eu voi veni duminică la meci cu o imensă iubire galben-albastră şi cu nesfârşita speranţă că, în al doisprezecelea ceas, în mintea de manager a domnului Capră va exista o decizie strălucită în numirea unui  antrenor meritoriu şi în favoarea spiritului petrolist.
        HAI PETROLUL!